|
|||||||||||||||||||||
... educatie ecologica |
|||||||||||||||||||||
1. Despre ce vorbim? Educatia este un transfer interpersonal de idei, abordari si date considerate a fi fundamental relevante pentru o viata umana armonioasa; aceste informatii sunt prezentate si preluate intr-un cadru formal (scoala, facultate) sau non-formal (discutii personale etc). Cat priveste ecologia, ea este stiinta interrelatiilor ecosistemice dintre organisme vii si mediul abiotic, o stiinta sintetica focalizata pe intelegerea integrata a proceselor din mediul nostru. Educatia ecologica devine astfel incercarea transferarii unor moduri de gandire pragmatica privitor la ecosisteme, specii, populatii inclusiv umane, intelese in contextul lor evolutiv, in transformarile petrecute in plan spatial si temporal. |
|||||||||||||||||||||
Totodata, pe langa partea stiintifica/ eminamente pragmatica, educatia ecologica are si aspecte filosofice, legate de etica, moralitate, axiologie etc, toate acestea contribuind la pozitionarea individului uman in cadrul societatii, in cadrul larg al civilizatiei si al ecosferei. Educatia ecologica este o simbioza intre 1. abordari stiintifice hiper-rationale, de genul biologiei, chimiei, fizicii, geografiei, geologiei, paleontologiei, demografiei etc, 2. abordari legate de societatea umana in aspectele sale istorice, politice, sociale, economice, totodata integrand si 3 moduri de abordare filosofica si artistica. Prin educatia ecologica se contribuie la o intelegere mai profunda a conexiunii dintre actiunile noastre (individuale sau de grup, la nivel social), si schimbarile mediului nostru de viata (actual si in viitor). In cadrul activitatilor de educatie ecologica, pe langa intelegerea fenomenelor derulate in ecosisteme, a interrelatiilor dintre om si mediul de viata, este necesar a se insista asupra dezvoltarii capacitatii analitice si sintetice, a gandirii critice rationale, a utilizarii argumentatiei logice, a capacitatii de analiza a datelor si de rezolvare de probleme, a creativitatii si independentei in gandire, a dezvoltarii capacitatii de comunicare, a muncii in echipa, a simtului artistic/ estetic si a fundamentului etic/ moral etc. Se intareste astfel capacitatea de analiza, sinteza, constientizare a problemelor si incercarea gasirii de solutii la problemele de mediu. Trebuie sa existe o intrepatrundere intre activitatile teoretice si cele practice, care sa se sustina reciproc, pentru a putea progresa rapid in intelegerea naturii si in regandirea abordarii noastre fata de natura si societate. Educatia ecologica formala si nonformala trebuie sa fie fundamentata in sistemul de invatamant obligatoriu, dar ea trebuie sa continue de-a lungul existentei individuale. Diversitatea modurilor de realizare este extraordinar de mare, de la orele din invatamantul obligatoriu la transferul informatiei prin mass-media, cursuri/ traininguri, activitati artistice, ecoturism etc. Actualitatea ecologiei este data de problemele majore cu care civilizatia umana globalizata se confrunta in ultima perioada, mai cu seama cele legate de 1. cresterea exponentiala a populatiei umane, 2. cresterea impactului de mediu produs de o economie din ce in ce mai mare. Problema resurselor finite, atat a materiilor prime, cat a energiei fosile accesibile, problema poluarii de diferite tipuri, a schimbarilor climatice, a declinului biodiversitatii globale, a desertificarii, a scaderii suprafetelor acoperite de padure, samd, toate sunt chestiuni fundamentale in dezbaterea privind viitorul civilizatiei noastre. Ar fi bine sa ne amintim de spusele lui Albert Einstein: “Avem nevoie de o modalitate de gandire substantial diferita, pentru ca omenirea sa supravietuiasca.” We shall require a substantially new manner of thinking if mankind is to survive. *****
2. Ecosfera, ecologie, ecologism? Ecosfera este formata din ecosistemele Planetei. Un ecosistem are o componenta vie, numita biocenoza, si o componenta nevie, numita biotop. Biocenoza este formata din organismele vii, vegetale, animale, bacterii, fungi etc. Biotopul este totalitatea substantelor minerale, rocilor, radiatiilor, apei, aerului, care toate au un anumit chimism, patternuri ale schimbarii de temperatura, patternuri de miscare etc. Numarul speciilor care traiesc acum pe Terra este evaluat la 10-100 de milioane. Dintre acestea, stiintific au fost descrise 1,7-1,8 milioane, in general cele de dimensiuni mai mari, dar diversitatea microorganismelor precum si a speciilor de insecte mai ales in zonele tropicale este coplesitoare, stiinta fiind departe de a putea contura o imagine macar aproximativa, o lista a speciilor. Ce sa mai zicem de studierea lor comportamentala/ etologica, biochimica etc mai amanuntita, sau intelegerea interrelatiilor dintre ele si a rolului lor in ecosisteme? Desigur, interactiunea organismelor intre ele, si a acestora cu mediul de viata abiotic, prezinta o complexitate extraordinara. O parte evidenta a interrelatiilor din ecosisteme, mai exact in componenta vie a acestora numita biocenoza, sunt relatiile trofice, sau ‘cine mananca pe cine’. Producatorii primari, autotrofi, prin fotosinteza (rar prin chemosinteza), transforma materia anorganica in materie organica. Aceasta materie vegetala/ bacteriana intretine organismele heterotorofe, atat vegetariene, cat si carnivore care se hranesc cu ele, paraziti vegetali sau animali, sau descompunatori care utilizeaza corpurile in degradare ale acestora. Stabilitatea ecosferei globale este cea de care depinde viitorul civilizatiei noastre, si a speciei noastre umane. Omul ca specie este parte a ecosferei, si nu poate exista in afara ei, iar subminarea proceselor ecosistemice globale duce la riscarea colapsarii intregii civilizatii. In acest context, este vital pentru supravietuirea civilizatiei noastre, ca tinerii si persoanele cu influenta mare sa poata constientiza care sunt parametri situatiei in care ne aflam, cum am ajuns aici si care sunt variantele posibile pentru un viitor demn de om, cat timp consideram ca omul este o fiinta rationala si morala. “Deoarece noi nu ne gandim la generatiile viitoare, ele nu ne vor uita niciodata.” Because we don't think about future generations, they will never forget us. (Henrik Tikkanen) “Testul major pentru o societate morala este tipul de lume pe care il lasa pentru copii sai.” The ultimate test of a moral society is the kind of world that it leaves to its children. (Dietrick Bonhoeffer) *****
3. Ma-ntrebi ce poti tu sa faci? Deja e ceva ca citesti aceste randuri! Ar fi cazul sa incerci sa intelegi mai mult decat ai inteles pana ieri. Ar fi cazul sa incepi si tu sa actionezi in mod pozitiv pentru protectia viitorului nostru civilizat, si pentru pastrarea sanselor de supravietuire a altor specii si totodata a speciei noastre. Oare cum poti incepe? Cauti sa te apropii de oamenii interesati de natura, de eventuale ONG-uri de mediu active in localitatea in care traiesti sau in careva oras invecinat, poate infiintezi cu prietenii tai o noua filiala, sau o noua organizatie: poti sa te focalizezi pe protectia padurii din apropiere, pe reconstructia ecologica a unei balti. Poti crea nenumarate proiecte de mediu pe care sa le duci la bun sfarsit. Poti sa te documentezi mai bine in fiecare zi, macar cateva transe de cate 5 minute de ecologie. Poti colecta date despre berze, bufnite, poti participa la superbe tabere ecologice, la conferinte de mediu, poti scrie articole, poti sa iti zici parerea pe liste electronice de discutii. Poti iesi mai frecvent in natura, poti face fotografii si poti organiza o expozitie, poti crea un concurs de eseuri despre natura, poti gasi placerea in ceea ce faci si poti deveni respectat de comunitate. Numai sa vrei sa faci un pas. Cate un pas in fiecare zi. |
|||||||||||||||||||||
Acest site web nu reprezinta în mod necesar pozitia oficiala a Comisiei Europene. Intreaga raspundere asupra corectitudinii si coerentei informatiilor prezentate revine
initiatorilor site-ului web Toate drepturile rezervate © 2007 |
|||||||||||||||||||||